Colesterolul este un lipid compus (un tip de grăsime) din grupul sterolilor care se găsește exclusiv în alimentele de origine animală și pe care organismul nostru îl fabrica mai cu seamă în ficat, în proporție de 75-80% , restul provenind din alimentație. Funcția sa în organism este de a servi ca materie prima pentru sinteza hormonilor sexuali între altele, a sărurilor biliare și a membranelor celulare (reparații celulare, regenerări tisulare).
Este atât un erou cât și un răufăcător. Chiar dacă este o substanță indispensabilă vieții, atunci când nivelul său în sânge se ridică, tinde să se depoziteze pe pereții arterelor deteriorându-le și îngustându-le diametrul, fenomen care este cunoscut sub numele de ateroscreloză. Astfel, un nivel ridicat de colesterol predispune la un mai mare risc de infarct de miocard, tromboza arterială, accidente vasculare cerebrale și lipsa de irigare sanguină în extremități.
Nivelul colesterolului sanguin constituie cel mai important factor pentru determinarea riscului de îmbolnăvire a aparatului cardiovascular. Bolile acestui aparat se află în capul listei cauzelor de deces pe plan național. O persoană cu un nivel al colesterolului sangvin de 260mg% are o probabilitate de patru ori mai mare de a suferi un atac de cord mortal față de o altă persoană al cărei colesterol este sub 200 mg%. Cercetătorii în domeniul cardiologiei afirmă că nivelurile colesterolului sub 160% asigură protecție față de ateroscreloză.
Colesterolul circulă în sânge cu unele substanțe numite lipoproteine. După felul de lipoproteine cu care se lipește, capătă nume diferite și are efecte diferite.
Colesterolul LDL (Low Density Lipoprotein) este colesterolul care circulă în sânge unit cu lipoproteine de densitate scăzută și reprezinta 75% din colesterolul sanguin total. Este numit “colesterolul rău”, este extrem de nociv și favorizează formarea ateroscrelozei.
Colesterolul HDL (Hight Density Liporpotein) circulă cu lipoproteine de înaltă densitate. Se numește “colesterolul bun” și are o acțiune preventivă față de ateroscreloză. Cu cât mai ridicat este nivelul său în sânge, cu atât este mai bine.
Foarte puține persoane suferă de tulburări genetice ale nivelului colesterolului. În cele mai multe cazuri, acesta depinde de factorii alimentari. În funcție de ceea ce oamenii mănâncă, valoarea colesterolului poate să crească sau să scadă substanțial în decurs de câteva săptămâni. Organismul unei persoane mature are nevoie de 300 mg. de colesterol pe zi, aveți grijă să nu depășiți această limită.
Modalități de scădere a nivelului de colesterol:
-scădeți consumul de carne, măruntaie, mezeluri, pateuri, în special carnea de porc și derivatele ei;
-nu consumați mai mult de 3 ouă integrale pe săptămână. Pentru albuș nu este limită, nu conține colesterol);
-folosiți de preferință lapte și produse lactate degresate, evitând în special smântâna, untul și brânzeturile grase;
-reduceți consumul de dulciuri, prăjituri, deserturi;
-măriți consumul de fibră vegetală (cereale integrale, fructe, îndeosebi mere și verdețuri) care absorb în intestin sărurile biliare pentru formarea colesterolului;
-folosiți ulei de măsline alternând cu ulei de semințe (porumb, germeni de grâu, floarea soarelui);
-evitați tensiunea nervoasă și stresul;
-faceți exerciții fizice în fiecare zi, cel putin o jumătate de oră;
-eliminați excesul ponderal. Renunțați la alimentele înalt rafinate, bogate în calorii “goale”, cum ar fi grăsimile și uleiurile vizibile, zahărul și alcoolul;
-evitați consumul de cafea și tutun;
-măriți consumul de pește, avocado, grapefruit, ulei de măsline, soia, ceapă și usturoi, semințe de coriandru, vinete;
-consultați-vă cu medicul dumneavoastră pentru a vedea dacă este cazul sa începeți să folosiți medicamente care scad nivelul colesterolului.
