Ne-am obișnuit de mici sa fim numite “sexul slab”, pentru că nu avem înălțimea și forța fizică a bărbaților, nu avem rezistența lor și…nu ne crește păr pe barba. Ne-am săturat de teorii conform cărora inițial am fost prevăzute cu un penis, care nu s-a mai dezvoltat suficient. Ne-am resemnat să ne simțim inferioare, să fim supuse și să înghițim în sec de câte ori ni se amintește că “suntem rupte din coasta bărbatului”.
Da, probabil că bărbații au fost primii pe care i-a preocupat să cântărească creierul femeii ca să demonstreze că este mai mic decât al bărbaților (care ar avea 10% în plus), dar raportat la greutatea totală a corpului s-a dovedit că este mai mare. În plus, dacă bărbații încearcă să ne convingă că“nu contează mărimea, ci doar istețimea”, teoria pică prin auto-contrazicere, nu? Atunci putem spune și noi că, dacă greutatea contează, atunci balena și elefantul au creierul mai greu decât al bărbaților deci și mai multa inteligenta. Cu mult mai multă.
De fapt nu mărimea creierului contează ci cantitatea de materie cenușie, numărul de sinapse. Numărul de celule ale creierului este egal la cele doua sexe, în schimb, cel de sinapse, adică de legături neuronale, este mai mare la femei. Aceasta este explicația pentru comportamentul intuitiv al femeilor, toleranța și diplomația, calități mai putin dezvoltate la bărbați. În plus, anumite părți din lobul frontal sunt mai mari la femei decât la bărbați. Aceste regiuni sunt responsabile de luarea deciziilor și de găsirea soluțiilor la diferite probleme. Ca sa nu mai amintim că, pe măsură ce înaintează în vârstă, creierul bărbaților se deteriorează de trei ori mai repede, pe când moartea neuronilor la femei este mai lentă.
Ne naștem nevinovați și egali, iar diferențierea între sexe o face modul în care suntem percepuți, mai târziu, de societatea nemiloasă a bărbaților. Ne diferențiază educația, modul în care fetele sunt crescute în ideea că nu pot exista prin ele însele, că bărbatul este mai inteligent, deci trebuie ascultat. Așa zisa educație a femeii are ca scop tocmai a face femeia inferioară bărbatului. Fetele sunt crescute într-o naivitate ingenuă, pentru că așa pot cădea mai ușor victime discursului masculin. Au fost educate să cedeze în fața bărbaților, deci este în natura lor să-și accepte condiția impusă și să se supună cu ușurință, de parcă le-ar plăcea sa fie dominate.
Inteligența nu tine de sex, indiferent de diferențele structurale dintre cele două sexe, performanța intelectuală se obține numai printr-un permanent exercițiu al creierului. Numai că, prin prisma educației și a îndoctrinării la care au fost supuse de mici, femeile pierd timp și energie pentru a rezolva chestiuni mărunte care le îndepărtează de la performanță. Femeia este obligată să îndeplinească atribuțiunile casnice, deși aceasta obligativitate a fost depășită de mult, din momentul în care femeia a încetat să mai fie casnică în așteptarea masculului, care se întorcea de la vânătoare flămând, deci trebuia hrănit. Femeia rămâne însărcinată și este scoasa din producție un timp îndelungat, pe care îl dedica trup și suflet nașterii și creșterii copiilor, astfel încât noul statut de mama și noile relații de familie duc la plafonarea vieții profesionale, înghețarea temporară sau definitivă a carierei.
În acest timp, în care femeia se preocupă de casă, copii și viața de familie, bărbatul are posibilitatea de a-și folosi creierul, de a evolua. El dispune de libertatea de mișcare pe care femeia o pierde în momentul în care devine mamă și astfel se detașează cu pași multi în fața femeii. Da, din punct de vedere al succesului și al carierei, bărbații vor fi mereu superiori femeilor, dar acesta nu este meritul inteligenței lor, nu este dovada superiorității lor, ci consecința faptului că femeile sunt ținute în loc de maternitate sau activități impuse prin educație și mentalități.
Nu, nu fac parte din mișcarea feministă și nu pretind că femeile ar fi superioare sau inferioare bărbaților. Nu pot fi nici măcar egale cu aceștia. Pur și simplu nu încape vreo comparație intre cele doua sexe. E ca și cum ai încerca să aduni mere cu pere. Mai bine ar fi sa ne cunoaștem fiecare drepturile și îndatoririle, să ne acceptăm diferențele și totodată egalitatea. Să acceptăm că 2+4 este egal 1+5. Și să încercăm să nu mai reducem femeia la o condiție inferioară, să n-o subjugăm, supunem sau maltratăm, măcar din respect pentru ceea ce reprezinta femeia în viața bărbatului. Căci destinul bărbatului este strict dependent de existența femeii, mai întâi în calitate de mamă și apoi ca soție.
Hai sa fim serioși! De acord că din punct de vedere fizic suntem constituiți diferit, dar nimic în anatomie nu arata că femeile ar fi inferioare bărbaților în privința facultăților mintale. Ba uneori, din contră…
