Mastita acută de lactație

Mastita este o infecție a sânului apărută în timpul lactației. Aproximativ 3-5% dintre femeile care alăptează fac o infecție a sânului. Aceasta poate apărea în orice moment al lactației, este mai frecventă în prima lună de alăptare, începând din prima săptămână. Lăuza poate dezvolta infecția la domiciliu, unde este tratata de medicul de familie sau de specialist, de obicei ajungând la spital numai dacă starea ei se agravează, iar mastita se transforma în abces mamar.

Germenii microbieni, în special Stafilocolul, și mai rar Streptococul, Enterococul, colibacilii, Klebsiella, Micobacteriile, Escherichia coli și alții, pătrund în canalele galactofore, datorită unor microtraumatisme datorate suptului, ragade sau fisuri mamelonare. Infecția este favorizata de stagnarea secreției lactate în glanda, laptele fiind un mediu prielnic dezvoltării florei microbiene.

Factori favorizanți:
-materni:-lipsa de igiena generală, genitală și locala înainte și după supt,
-sân nepregătit pentru supt, cu mamelon ombilicat, plat sau altă formă particulară,
-fisurile mamelonare care constituie o poartă de intrare a germenilor, dar și o dificultate în alăptare, favorizând retenția lactată, mediu excelent de dezvoltare micorbiană,
-hipogalactia, care prelungește suptul, traumatizând mamelonul și producând ragade,
-factori constituționali (persoanele cu pielea alba sau blondele), afecțiuni generale, alimentative necorespunzătoare;
-externi: -suptul prelungit peste 30 de minute,
-infecții intraspitalicești cu germeni virulenți, rezistenți, selectați,
-anotimpul (mai frecvent pet imp racoros si umed),
-manevre traumatice la nivelul sânului,
-lenjeria neadecvată (din plastic), care nu absoarbe secreția tegumentară, nelăsând pielea să respire.

Simptomatologie
Mastita acuta de lactație apare lent și evoluează progresiv spre supurație, în cazul ineficienței tratamentului aplicat în primele zile. Începe cu o galactoforită care, difuzând, se transformă în abces. Ca semne generale sunt prezente febră, insomniile, frisoanele și alterarea stării generale. Sânul este dureros, tumefiat, cu semnele infecției prezente: înroșirea pielii, căldura locală, durere, aspect de coajă de portocală, sensibilitate dureroasă spontană care este accentuată la palpare, edem (umflatură) subcutanat, îmbibare cu secreție galbena a lenjeriei sau compresei care acoperă mamelonul, adenopatie ganglionară axilară cu caracter inflamator.

În stabilirea diagnosticului se face diferențierea de alte afecțiuni ale sânului în perioada de alăptare: angorjarea sânului- stare fiziologica a glandei mamare insuficient golită, în care nu există semne de inflamație acuta, și mastita acută carcinomatoasă a cancerului de sân, care poate apărea la femei însărcinate sau care alăptează.

Tratamentul mastitei de lactație
-tratament profilactic:
-încă din timpul gravidității se va pregăti mamelonul pentru supt, se vor respecta regulilor de igienă generală și locală, se vor purta numai lenjerii din bumbac, se va respecta cu rigurozitate igiena mâinilor înainte de alăptare și după, toaleta unghiilor, spălarea sânului după supt cu soluție de acid boric 4%, protejarea cu tifon steril în sutien, între alăptări.
-se recomanda evitarea stoarcerii sânului și alăptarea mai mult de 30 de minute, alternarea sânilor în timpul suptului, creând posibilitatea refacerii eventualelor fisuri mamelonare și perimamelonare, badijonarea eventualelor ragade cu glicerina boricată, igiena riguroasă a gurii nou-născutului și purtarea unei măști de către personalul medical și lăuza cu afecțiuni respiratorii.

-tratament curativ:
-în faza de galactoforită (inflamație canaliculară), întreruperea alăptării la sânul bolnav (pentru a nu infecta copilul), golirea sânului cu pompa, radioterapie antiinflamatorie și cu raze ultrascurte, injecții cu foliculină pentru reducerea congestiei, revulsii locale (aplicarea unor substanțe care provoacă deplasarea sângelui stagnat în regiunea inflamată), vaccinoterapie și antibiotic.

Antibioticele se administrează cât mai precoce (întârzierea cu 24 de ore crește riscul de abcese). Se administrează pe cale orală (oxacilină, cloxocilină, cefalosporine) 5-10 zile, sau pe cale intravenoasă.
-dezinfecția mamelonului și a tegumentelor afectate cu alcool iodat 1-2%, betadină sau soluție slabă de cloramină,
-aplicarea locală de comprese reci îmbibate cu soluție antiseptică slabă,
-administrarea de analgezice,
-în faza de abces-este obligatorie intervenirea chirurgicală prin incizie și drenaj cu evacuare completă a colecției purulente. Incizia va fi largă pentru a preîntâmpina secțiunea canalelor galactofore.

Nu uitați, o alăptare sănătoasă este condiționată de un sân sănătos!

scris de SmartLady