Știm cu toții că copiii se dezvoltă diferit. Chiar dacă au aceeași vârstă și am fost crescuți în medii asemănătoare, dacă au învățat la aceeași școală și au citit aceleași cărți, copiii nu progresează la fel. Unii învață mai repede, alții buchisesc îndelung până să deprindă o lecție, unii au talent la română, alții se descurcă minunat la matematică, iar alții pur și simplu preferă sportul.
De unde provin toate aceste diferențe? Sunt ele rezultatul dezvoltării individuale a personalității, sunt născuți cu predispoziții anume sau este efectul educației primite?
Răspunsul ar putea consta în forma de inteligență cu care a fost înzestrat copilul. Haideți să vedem câte feluri de inteligență există și cum am putea să ne ajutăm copiii să înmagazineze mai lesne cunoștințe, valorificând inteligența dominantă a fiecăruia în parte.
Inteligența lingvistică este caracteristică copiilor care au o înclinație către uman. Lor le place să citească, să asculte povești, să vorbească mult, să povestească. Ei adoră să inventeze scenarii, să compună eseuri, găsesc cu ușurință rime și dezleagă cuvinte încrucișate. Pentru a înțelege și învăța mai ușor, ei trebuie încurajați să comenteze un text, să caracterizeze personajele, să alcătuiască un rebus cu trăsăturile personajelor, să-și imagineze o întâlnire cu acestea sau să continue o poveste dată, după imaginația lor.
Inteligența logico-matematică este secretul celor care rezolvă cu ușurință probleme matematice. Acești copii vor fi atrași de tehnică, pot face calcule fără să le aștearnă pe hârtie și sunt, de asemenea, analitici. În toate acțiunile lor, incluzând aici și studiul, ei au nevoie de un plan, de o schemă, de analiza amănunțită a datelor problemei. Ei vor transforma și literatura într-o formulă matematică pentru a o putea înțelege.
Inteligența vizual-spațială are la bază grafică și imagini. Posesorii unei astfel de inteligențe vor învăța ușor organizându-și lecțiile în grafică, transformând informațiile în imagini. Vor fi incurajați să deseneze după textele date, să asocieze culori personajelor, să descrie acțiunile din imaginile fotografiate. Vor recunoaște cu ușurință figurile geometrice și vor excela la realizarea colajelor și a hărților.
Inteligența chinestezică cultivă mișcarea creativă prin mimă, dramatizare, folosirea limbajului trupului, exerciții fizice. Acești copii pot învăța ușor dacă sunt solicitați să pună în scenă o piesă de teatru sau să inventeze un joc, pentru că ei pot să reconstituie ușor mișcările, gesturile, pot înțelege mai bine relațiile dintre personaje. Ei vor înțelege mai bine lecturile punându-se în pielea personajului, empatizând sau imaginându-și caracteristici ale acestuia.
Inteligența naturalistă permite o percepție senzorială a fenomenelor naturii. Copiii au o mare capacitate de a observa transformările naturii, de a cere explicații pe care le memorează foarte ușor. Ei vor învăța cu ușurință materii care au legătură cu natura, biologia, geografia, etc…
Inteligența interpersonală. Copiii care dețin această formă de inteligență sunt ușor adaptabili, cooperanți și foarte implicați în viața de grup dând dovadă de interes și empatie pentru emoțiile, intențiile și motivele care stau la baza acțiunii celorlalți. Ca și metodă de lucru, li se potrivește studiul în grup, proiectele comune, discuțiile în ședințe sau comunicarea pe internet (gen forum, blog).
Inteligența intra-personală permite reflectarea asupra propriului comportament pornind de la o temă dată. Acești copii percep textele literare prin reprezentarea în imagini a propriilor sentimente, ei trăiesc lectura. Este bine să fie încurajați să țină un jurnal, să se autoevalueze și să găsească caracteristici comune cu subiecții de studiu.
Inteligența existențială oferă capacitatea de a pune întrebări existențiale asupra vieții și a morții, asupra valorilor, de a reflecta asupra credinței, religiei, artei, filosofiei.
Inteligența completă a unui copil însumează toate aceste forme de inteligență, din care una poate fi predominantă. Dacă este detectată corect, ea poate fi dezvoltată și valorificată pentru a putea folosi ca modalitate de trezirea a interesului fața de actul învățării. Astfel lecțiile vor fi mai atractive în ochii copiilor și mai ușor de asimilat, învățarea realizându-se în măsura în care strategiile folosite vor fi în concordanță cu tipul de inteligență dominant al copiilor.
